Oră de gramatică pe facebook: mesajul unei doamne profesoare către elevii săi.
"Dragi elevi,
Deși vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap, știu că nimic nu are un mai
mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin
urmare:
Corect este „frumoaso!” nu „frumoas-o!” și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă.
„Doar” se foloseşte cu forma pozitivă a verbului, iar „decât” cu
cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.)
Adverbul „decât” se mai folosește și atunci când construim propoziții
comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.)
Atunci când vreți să fiți amabili cu doamnele și/sau domnișoarele, nu
vă adresați cu „dragele mele”. Tocmai le-ați făcut maşini care scot apa
de pe fundul unui râu. Corect este „dragile”.
Atunci când
planificați o ieșire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să
spuneți „căutăm locaţie”. Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă
petreceți restul zilelor acolo, ci beți doar un suc (nu altceva, sper).
„Locaţie” înseamnă spaţiu pentru închiriat.
Corect este „Ce faci,
păpușă?” nu „Ce faci, păpușe?” „Ă”-ul din final nu este ţărănesc, aşa
cum v-ați fi aşteptat. Sfatul meu este să găsiți un apelativ ceva mai
original (mai speşăl) dacă nu vreți să vi se răspundă cu „Bine,
păpușel.” plus un ghiozdan sau o geantă în cap.
„Serviciu” şi nu
„servici” – fie că e vorba despre locul unde vă veți câştiga pâinea
(dacă promovați examenul de evaluare națională) sau serviciul de cafea
pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute
la îndemână (dacă nu îl promovați).
Structura „Vizavi de problema
discutată anterior...” poate fi tradusă doar aşa: „peste stradă de
problema discutată anterior...”. Pentru că „vizavi” nu înseamnă decât
„peste stradă”, contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate
fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveți probleme peste stradă, nu-l
folosiți.
„Să aibă” şi nu „să aibe”. Ca să nu mai vorbim de şi mai
urâciosul „să aive”. De asemenea, „Vroiam să vă rog să mă învoiți...”
este greşit. „Voiai” să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect și
să fii prezent la oră.
Ştiți momentele alea în care cuvântul pe care
îl scrieți are ca ultimă literă un „i” şi voi nu știți dacă trebuie să
stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este
ştiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.
Nu fi nerăbdător, fii precaut.
Nu e important a şti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ştii lecțiile la limba română.
Verbul „a fi”, de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap - „A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea”.
Se scrie „fii”, cu doi i, numai la:
- imperativ afirmativ: Fii cuminte!
- conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
- viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e „fi”, cu un singur i:
- infinitiv: a fi;
- imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
- condiţional prezent: aş fi, ai fi;
- condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
- conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
- viitor: voi fi, vei fi;
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la
plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenţa de plural) şi la
plural articulat -iii: copil – copii – copiii.
Copiii învață cu drag
la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este
desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât).
Structura „Aveţi detalii în ataşament” se regăsește în aproape toate
mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă „afecţiune
(puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.”
Aşa că dacă nu vreți să includeți sentimentele în afaceri poate
schimbați structura în "Aveți detalii în fișierul atașat" atunci când vă
veți depune CV-urile."
taken from random location....
via https://www.facebook.com/andreea.gache
