duminică, 29 martie 2009

ce vom face si ce vom avea de facut in caz de cutremur

Asta seara am venit de la serviciu si ce sa vad in casa !!?? maica mea se uita la OTV cum vorbeau cativa panicosi si asa zisi experti ca vine domne cutremurul ala mare ...peste o saptamana , peste un an...se tot contraziceau intre ei...dar au pierdut un aspect important ...INtrebarea este pusa gresit : cand vine ?? ---- de unde naiba sa stie niste gorobeti de la OTV cand vine ...Corect ar fi fost sa se intrebe ce facem cand vine ? sau ce facem acum pentru atunci cand o sa vina ??

Eu in principiu sunt documentat ,pt ca fac parte din reteaua de urgenta a radioamatorilor din Bucuresti si am fost toti instruiti de cei de la Apararea Civila . Chiar daca nu suntem mediatizati , noi radioamatorii existam si dispunem de mijloace tehnice de comunicare foarte bine puse la punct , repetoare , frecvente de apel de urgenta . In cazul unui cutremur puternic sau foarte puternic , nici o retea de telefonie nu va mai functiona . La fel se poate intampla si cu reteaua de telefonie fixa . Nici sa nu va mai ganditi la internet... Poate printr-un noroc sa mai emita televiziunea nationala . Singurul loc de unde va veti mai putea informa va fi radioul national .
Plus de asta , s-ar putea sa fie noapte si la fel de bine s-ar putea sa nu mai mearga curentul electric si sa fiti in bezna . Deci ar fi ideal sa aveti o lanterna la indemana in casa unde sa stiti de ea. Nu umblati cu lumanari sau surse deschise de foc deoarece pot fi conducte de gaze sparte dupa un cutremur puternic .
Daca vreti sa fiti si mai pregatit si doriti sa comunicati cu cineva din cealalta parte a orasului , puteti sa va instalati o statie de emisie receptie care nu necesita licenta de radioamator si anume o statie de 27Mhz sau daca distanta este de cateva blocuri , niste statii PMR in 400Mhz pe baterii . Pentru statia de CB in 27Mhz trebuie sa aveti in vedere si un acumulator uscat de 12volti pus in tampon pe un transformator . Toata investitia in 27Mhz cu tot cu antene ,statii, si acumulatori nu ar trebui sa depaseasca 600-700 roni . Dar s ar putea sa merite :P .
In fine ...o sa pun mai jos cu copy/paste ce am gasit pe site-ul oficial care se ocupa cu riscul seismic in romania . exista si o adresa de net unde se poate vizualiza acel grafic al seismului , dar nu il voi face public pt a nu fi flodat.
Din text lispeste litera a (a se citi i) pt ca ori nu am eu acele caractere instalate ori nus ce ...nu ma pricep ..dar va dati voi seama ...textul este destul de lung dar eu zic ca se merita sa il cititi. aici aveti in format PDF ce trebuie sa faceti pe scurt

si mai jos recomandarile si procedurile in caz de cutremur :

Măsuri de pregătire a locuinţei n caz de cutremur:



odată cu mutarea n casă nouă, sau la prima zugrăvire sau reamenajare, reg ndiţi mobilarea casei dvs.; nu aglomeraţi spaţiile cu diverse piese instabile la seism n vecinătatea locurilor n care vă petreceţi multe ore cu familia !


identificarea mobilierului auxiliar şi obiectelor grele care at rnă peste paturi, canapele, mese, şi pot cădea peste acestea, nlocuirea cu altele mai uşoare, fixarea contra deplasării sau mutarea astfel nc t să nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală n caz de oscilaţii sau cădere (lămpi grele, lustre, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);

asigurarea pieselor grele de mobilier, zvelte, suprapuse şi nalte, ntre ele şi prin prindere de un perete, grindă solidă, mai ales la etajele superioare unde oscilaţiile sunt mai puternice sau n locurile unde se aglomerează familia (ex.sufragerie, cameră de zi);]

fixarea calculatoarelor şi a printerelor, amplasarea aparatelor casnice mai grele sau pe rotile (ex.maşini de spălat, frigidere, etc.) astfel nc t să nu se afle n vecinătatea ieşirilor din ncăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasare accesul n cazul unui seism;


limitarea deplasărilor aparatelor casnice mari prin fixare, n aşa fel nc t n caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;
amplasarea obiectelor fragile şi valoroase ntr-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili n dulapuri n care să nu se poată răsturna, n ncăperi n care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi incendiu;


asigurarea uşilor dulapurilor cu nchizători eficiente la oscilaţii astfel nc t deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;


procurarea şi amplasarea n locuinţă a cel puţin unui extinctor, pus ntr-un loc cunoscut şi accesibil n orice moment, l ngă sursele potenţiale de incendiu şi exersarea utilizării.




CLĂDIRI INDIVIDUALE si CLĂDIRI MULTIETAJATE



Lopeţi


Cazmale


Topor


T rnăcop

Mături


Răngi


Dălţi


Şpiţuri


Ciocan de 5 kg


Patente


Cleşti


Lanterne cu baterii


Lum nări şi chibrituri


Scară de lemn de 6m


Chei pentru nchiderea alimentării cu gaze apă şi canal


Trusă de prim ajutor de tip auto care să conţină minimum:




feşe de tifon


comprese sterile


tifon


atele de lemn


dezinfectante

spirt medicinal

calmante


dispozitiv de prim ajutor medical pentru deblocarea
căilor respiratorii



Provizii de apă de băut n recipienţi de plastic


Lopeţi

Cazmale

Topoare


T rnăcoape


Mături


Răngi

Dălţi


Spiţuri


Ciocane de 5 kg


Patente


Cleşti

Bomfaiere

Foarfeci de tăiat tablă


Trusă de chei fixe


Chei franceze


Chei pentru nchiderea alimentări cu gaze, apă şi canal


Lanterne cu baterii

Lum nări şi chibrituri

Extinctoare


Fr nghie de salvare


Scară de fr nghie de 6-10m

Scară de lemn de 6m

Scară extensibilă de 6-10m


Centuri de siguranţă


Bormaşină electrică rotopercutantă


Prelungitor pentru alimentare la curent 220 V/50 Hz


Targă pentru transport răniţi


Truse de prim ajutor tip auto care să conţină minimum:

bullet feşe de tifon
bullet comprese sterile
bullet tifon
bullet atele de lemn
bullet dezinfectante
bullet spirt medicinal
bullet calmante
bullet dispozitiv de prim ajutor medical pentru deblocarea căilor respiratorii










Ce trebuie să credem despre sfaturile de a ne pregăti de cutremur ? Nu este inutil şi poate chiar comic să intri sub grindă, masă, birou sau uşă tocmai c nd clădirea oscilează ? Care sunt locurile mai sigure n locuinţă ?

Este posibil să fim evacuaţi din locuinţă după cutremur ?

ntrebare: Ce trebuie să credem despre sfaturile de a ne pregăti de cutremur ? Nu este inutil şi poate chiar comic să intri sub grindă, masă, birou sau uşă tocmai c nd clădirea oscilează ? Care sunt locurile mai sigure n locuinţă ?

Răspuns: Faceţi exact aşa cum se recomandă n toate ţările avansate din zone seismice (Japonia, SUA), este procedura standard ! Salvarea şi supravieţuirea nu se negociază !

... Doar că trebuie să vă g ndiţi din timp la protecţie, este locuinţa dvs. !



Nu uitaţi că n ultimii ani au apărut noi activităţi economice, n special n centrele urbane, de multe ori chiar n clădiri de locuit, n locuinţe şi apartamente se pot găsi acum calculatoare, mobilier de birou, bunuri depozitate, alte echipamente. n caz de seism aceste corpuri pot produce rănire şi chiar pierderea vieţii unor persoane aflate n zona de cădere sau mişcare a acestor corpuri grele.

Măsurile privind pregătirea pentru a face faţă unui seism se referă la:

- protecţia n locuinţă prin cunoaşterea locurilor de adăpostire pentru protecţie n timpul seismului cum ar fi tocul uşii, o zonă depărtată de ferestre, l ngă un perete structural rezistent, locul de sub o grindă, masă sau un birou sub care se poate intra uşor. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente rezistente, cu consultarea unui specialist atestat.

- protecţia individuală şi de grup (familie) prin cunoaşterea regulilor de comportare raţională n caz de cutremur sau n cazul unei alunecări de teren;

- protecţia n clădire prin cunoaşterea locului de amplasare al comutatoarelor, siguranţelor, robinete generale şi locale pentru electricitate, apă şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel nc t la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenţie de urgenţă ( nchidere/deschidere) ;

- este bine ca fiecare locatar să aibă o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar la biroul asociaţiei de proprietari sau la administraţia imobilului să existe unelte şi scule pentru intervenţii la reţelele gaze şi apă sau pentru deblocări uşoare ; găsiţi aici o listă orientativă;

- depozitarea ntr-un loc cunoscut a unei rezerve speciale de alimente uscate şi conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, etc., lanterne, un aparat de radio cu tranzistori şi baterii utilizabile n caz de urgenţă pentru trei zile;

- protecţia n zona nvecinată locuinţei, prin efortul ca fiecare proprietar, locatar sau chiriaş să reţină n memorie particularităţile localităţii, cartierului şi mprejurimilor locuinţei, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la serviciu, la şcoală, cumpărături sau la alte activităţi av nd n vedere eventualele pericole descrise n cele ce urmează:

o căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornişe, parapeţi, etc.);

o spargerea şi căderea unor geamuri, n special la clădirile nalte care au mari suprafeţe vitrate;

o căderea unor obiecte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, etc.);

o incendii, căderea unor st lpi şi linii electrice;

o alunecări de teren, avalanşe n zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.

o obişnuinţa de a se proteja şi atunci c nd se află n altă situaţie ( n concediu, n altă localitate, la spectacole, n vizită, etc.).

Pentru a nu răm ne ntr-un caz extrem, cu locuinţa avariată din lipsă de fonduri pentru reparaţii sau consolidări, este recomandabilă ncheierea unui contract de asigurare a clădirii, a locuinţei, prin una din societăţile de asigurare, pentru a recupera pagubele n cazul n care clădirea, locuinţa este afectată n urma unui cutremur şi altor efecte colaterale.



ntrebare: Este posibil să fim evacuaţi din locuinţă după cutremur ?

Răspuns: Măsurile privind pregătirea pentru evacuarea clădirii, n caz de necesitate se referă la:

- cunoaşterea cazurilor n care poate fi necesară sau recomandabilă evacuarea, n funcţie şi de alte pericole din zonă, despre care va va nstiinţa Protecţia Civilă;

- cunoaşterea modului de părăsire a locuinţei, dar numai după seism (existenţa unui plan de evacuare) n special la clădirile de tip bloc, afişat n locuri vizibile şi explicat periodic;

- cunoaşterea locurilor de adăpostire după un eventual dezastru, a căilor/drumurilor de acces la aceste locuri ;

- existenţa unei nţelegeri ntre membrii familiei asupra unui loc de nt lnire aproape de casă, dacă seismul i-ar surprinde n locuri diferite ;

- efectuarea unei minime instruiri personale, a familiei şi de grup pe baza broşurilor şi pliantelor editate n acest scop de autorităţile publice ;

- cunoaşterea autorităţilor abilitate n acţiunile de evacuare, ajutor şi intervenţie postdezastru şi modul lor de contactare de către proprietari şi/sau administraţia clădirii (persoane, adrese, telefon);

- participarea la exerciţii, privind executarea/evacuarea, efectute sub ndrumarea Inspectoratului de Protecţie Civilă local.



Este normal să ne fie teamă la seisme ? Ce trebuie să facem pentru a nu fi copleşiţi de teamă sau panică la nceputul unui seism ?
C t timp putem avea la dispoziţie n cazul unui seism spre a ne proteja ?
Ce trebuie să facem n caz de cutremur ?

ntrebare: Este normal să ne fie teamă la seisme ? Ce trebuie să facem pentru a nu fi copleşiţi de teamă sau panică la nceputul unui seism ? Ce interval de timp am avea pentru a mai aplica recomandările primite ? Cine le mai ţine minte, atunci ? De ce să aşteptăm să cadă casa pe noi ?
Ce trebuie să faceţi n timpul unui cutremur



1 - Păstraţi-vă calmul, nu intraţi n panică, liniştiţi şi protejaţi copiii, femeile, bătr nii, alte persoane cu mobilitate redusă sau handicap. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.

2 - Protejaţi-vă pe loc, individual şi n grupul n care vă aflaţi, preveniţi panica şi tendinţele de a părăsi sala respectivă sau clădirea.

3 - Răm neţi n clădire sau ncăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, departe de pereţi exteriori care se pot desprinde, spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc., protej ndu-vă eficient:

personalul se va proteja sub tocuri de uşă sau grinzi care au fost indicate de un specialist atestat de MDLPL ca fiind rezistente.
bullet

n cazul prezenţei acestora n spaţiile cu funcţiuni specifice n care se află clienţii, se vor stabili de către conducerea unităţii şi a compartimentelor funcţionale respective, modul de comportare care să asigure at t protecţia personalului c t şi a clienţilor;
bullet

n lipsa altor recomandări prevăzute n atribuţiile de serviciu, adulţii se pot proteja de asemenea prin ghemuirea sub o masă sau cu faţa n jos, n genunchi şi pe coate, protej ndu-şi capul cu palmele.
bullet

dacă masa se mişcă, se recomandă prinderea cu m na de piciorul mesei pe durata seismului. n cazul unei ncăperi fără mese, uşi sau grinzi rezistente, adulţii se pot proteja l ngă un perete rezistent, n genunchi şi pe coate, protej ndu-şi capul cu palmele.

4 - Nu alergaţi n stradă.

5 - Dacă vă aflaţi n afara unei clădiri, deplasaţi-vă c t mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi n stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.

6 - Acordaţi primul ajutor medical persoanelor rănite.

7 - n cazul n care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii c t şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Nu intraţi n panică, ram neţi calm.

Reţineţi!

Nu permiteţi nimănui să fugă din ncăpere, să ţipe sau să propună evacuarea. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, mbulzeala, iar dacă puteţi, deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, n vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.

Nu uitaţi:

bullet

scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor n timpul mişcărilor seismice; deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de nesigură şi periculoasă;
bullet

faza seismică iniţială are o durată redusă iar faza oscilaţiilor puternice l poate surprinde pe cel care a plecat n grabă tocmai n casa scării, un spaţiu periculos, n care pot să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane (nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup, care pot scăpa de sub control, induc nd voit sau nevoit efecte negative).
bullet

n multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decat durata seismului sau dec t a intervalului disponibil p nă la sosirea primelor unde, deci evacuarea celor de la etaj nu este recomandabilă şi de cele mai multe ori nici posibilă;
bullet

chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o clădire parter ar fi n principiu posibilă şi fezabilă n scurt timp ( n special pentru persoane tinere care ar ieşi individual), afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.


Răspuns: Nu fiţi fatalişti ! Creierul uman este un puternic computer care memorează şi găseşte n situaţii de criză tot ce vă este necesar spre a vă asigura supravieţuirea !

Aceste reacţii sunt naturale, dar pot fi controlate. Cutremurul şi incendiul induc, uneori, dorinţa de părăsire a spaţiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la apariţia cărora omul caută adăpost.

Deşi sunt avizaţi să nu o facă, pentru locuitorii din zone seismice reacţia de părăsire a clădirii la oscilaţii seismice reprezintă o puternică reminiscenţă instinctuală a locuirii n case individuale tradiţionale, n care acest lucru este fizic posibil.

Măsurile de protecţie a locatarilor din clădiri trebuie realizate rapid, imediat ce mişcarea seismică a fost sesizată. Dacă seismul surprinde pe cineva n c mp deschis ( n parc, pe un teren neconstruit etc.) senzaţia de pericol va fi mai puţin evidentă; chiar şi protecţia va fi mai simplă, prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.

Locatarii clădirilor nalte din mediul urban, deşi trăiesc n alte condiţii, reacţionează de multe ori similar, ngrijoraţi de vulnerabilitatea accentuată a unora dintre acestea, precum şi de alte efecte resimţite la etajele superioare la seisme, deşi n aceste cazuri afară există suficiente pericole (de ex. prăbuşiri de mobilier ori obiecte n interior, sau de calcane şi coşuri de fum n exterior).

ntr-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată ( nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. ), va fi normal să apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

Vibraţiile care afectează anumite organe interne c t şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, n mod aproape natural, reacţia de teamă, senzaţii de temperatură, greaţă etc.



ntrebare: C t timp putem avea la dispoziţie n cazul unui seism spre a ne proteja ?

Răspuns: Suficient, dacă suntem pregătiţi din timp. Cutremurele de păm nt se declanşează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă n timp (de cca. 20 - 90 secunde, n funcţie de tipul şi mărimea cutremurului, tipul clădirii şi amplasamentului, amplificările posibile, etc.).

Seismele puternice de ad ncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea ntr-un spaţiu n care mobilerul se mişcă, se aud zgomote ciudate si uneori se ntrerupe iluminatul.

Cu toate acestea, locuitorul dintr-o clădire nu trebuie să se lase copleşit, să şi propună să reziste (numărand de exemplu, rar, pană la 100) şi mai ales să nu intre n panică !

Este deci posibil şi necesar să te protejezi, chiar pe durata unui cutremur ! Dacă v-aţi protejat timp de 2 minute, aţi trecut de principalul pericol !



Ce trebuie sa facem n caz de cutremur ?
Reţineţi următoarele RECOMANDĂRI - verificate de experienţa rom nească şi internaţională - şi care trebuie memorate, dar şi nţelese; ntr-o situaţie de criză, creierul va căuta aceste informaţii n memorie şi le va readuce n atenţie n computerul personal , evit nd reacţiile de panică şi catastrofice:

a) Aplicati regulile de comportare raţională, individuale şi de grup (familie):

1- Păstraţi-vă calmul, nu intraţi n panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătr ni şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur;

2- Preveniţi tendinţele de a părăsi locuinţa de la etaj, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel nc t tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, n aglomeraţie şi panică, conduc nd, la accidente grave, nedorite.

Atenţie !

Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor, şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă.

Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi n pricipiu posibilă şi fezabilă n scurt timp ( n special pentru persoane tinere), afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

3- Răm neţi n locuintă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă pe care le cunoaşteţi dinainte că sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc.

n lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja st nd la podea l ngă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa n jos iar cu palmele mpreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. tocul uşii (care este ntr-adevăr solid şi eficient numai n clădirile de zidărie) sau ntr-o zonă sigură dar şi ndepărtată de pereţi exteriori care se pot desprinde sau ferestre care se pot sparge.

Reţineţi !

La clădirile realizate nainte 1940 este dificilă deosebirea structurii de rezistenţă de unele elemente de de rabitz sau zidării, sunt vizibile diferite grinzi, mai groase sau mai subţiri precum şi grinzi rezemate pe alte grinzi. De aceea, pentru locatarii ale căror apartamente au fost recent consolidate este relativ uşor să memoreze de la ingineri responsabili care sunt zonele şi elementele de beton armat solide, de ncredere. Pentru alte clădiri pot fi consultaţi specialişti atestaţi, cunoscători ai tipului de structură respectiv

La clădirile de după 1950, dintre care multe care au fost realizate cu proiecte repetitive, structura este mai uşor de identificat.

4- Dacă este posibil, nchideţi sursele de foc c t puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.

5- Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, mbulzeala, iar dacă puteţi deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, n vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.

n multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decat durata seismului sau dec t a intervalului disponibil p nă la sosirea primelor unde, deci evacuarea celor ce locuiesc la etajele superioare n clădirile nalte nu este recomandabilă şi de cele mai multe ori nici posibilă; principalul pericol este că faza oscilaţiilor puternice l poate surprinde pe locatar n casa scării, un spaţiu hazarduos, la care să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane (nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup n familie şi societate, care pot scăpa de sub control, induc nd voit sau nevoit efecte).

6- Nu alergaţi n stradă;

7 Atenţie ! n timpul mişcării seismice sau după cutremur, animalele de casă sau curte (altfel liniştite) pot deveni neliniştite şi pot avea reacţii agresive sau de apărare. Eventual, daţi drumul c inilor din lesă ntr-o curte protejată.

8- Dacă vă aflaţi n afara unei clădiri, deplasaţi-vă c t mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi n stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.



b) Acordaţi primul ajutor persoanelor rănite.



c) n cazul n care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii c t şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Nu intraţi n panică, ram neţi calm.





C t de repede putem să părăsim locuinţa după seism ? La ce interval se produc replicile seismice ?
Ce se mai poate face dacă structura clădirii nu a rezistat ?
Ce pot să fac pentru fi sigur că locuinţa nu se prăbuşeşte după seism ?
Dacă am trecut cu bine de primele ore şi zile, cum pot beneficia de o expertiză tehnică post-seismică oficială, de specialitate privind starea clădirii ?

ntrebare: C t de repede putem să părăsim locuinţa după seism ? La ce interval se produc replicile seismice ?

Răspuns: Nu vă grăbiţi să plecaţi ! Dacă sunteţi teafăr, mai aşteptaţi puţin Ce mai contează 5 sau 10 minute Dacă locuinţa dvs. pare că a rămas tot n clădire (!) şi vă este teamă, este semn bun : existaţi !

Dacă mişcarea a fost puternică, alte replici nu vin at t de repede şi sunt, n general, mai mici. Oricum, trebuie să vedeţi ce este n jur, dacă şi unde puteţi să plecaţi.

Trebuie să aplicaţi regulile de comportament după un cutremur puternic şi anume:

1.-Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea n care v-a surprins seismul. Acordaţi mai nt i primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi familia, persoanele intrate n panică sau speriate, n special copiii de v rstă mai fragedă.

2.-Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt n pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze) p nă la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

3.- ngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătr nilor, asigur ndu-le mbrăcăminte şi ncălţăminte corespunzătoare sezonului n care s-a declanşat seismul, n vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la c teva ore la c teva zile.

4.-Nu utilizaţi telefonul dec t pentru apeluri la salvare, pompieri sau organismul cu nsărcinări oficiale n privinţa intervenţiei post-dezastru, n cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.

5.-Dacă s-a declanşat un incendiu căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.

6.-Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei n interior. n caz de constatare de avarii, nchideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea de specialitate pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.

7.-Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai nt i scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.

8.- Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire utiliz nd o cască de protecţie sau n lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.);

9.- Dacă la ieşire nt lniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare.

Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utiliz nd un scaun, o vază, etc.

Dacă se constată ca n ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea este dificilă şi nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie, etc,), calmaţi persoanele şi adresaţi-vă la o firmă specializată, la pompieri sau Protecţia Civilă, intervenind numai cu specialişti şi unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea n gol a cuiva.

10.-Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, ce trebuie ntreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi n astfel de clădiri, nu aglomeraţi zonele calamitate fără rost.

11.-Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.

12.-Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor n drept.

13.-Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (aşa numitele replici), fără a intra n panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti !

14.- La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătr nilor, femeilor şi ascultaţi ntocmai recomandările salvatorilor.



ntrebare : Ce se mai poate face dacă structura clădirii nu a rezistat ?

Răspuns : Luptaţi-vă pentru supravieţuire ! Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii p nă la intervenţia echipelor de salvare n cazul unei situaţii extreme n care, de exemplu aţi fi surprins sub nişte dăr mături, mobilier răsturnat sau ntr-o cameră, incintă (ascensor etc.) blocată, prin nţepenirea uşilor sau din alte cauze.



n primul r nd trebuie să fiţi calmi, să i liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare.

Deblocarea căii de acces se poate ncerca numai dacă prin aceasta nu se nrăutăţeşte situaţia (de exemplu prin mişcarea dăr măturilor sau a mobilierului). O variantă clasică de comunicare cu cei din afară (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă Direcţia de Protecţie Civilă vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate), este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare n conducte nvecinate sau n pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi prim-ajutor necesar.

Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs p nă la salvare, deoarece n astfel de condiţii, deşi timpul pare nesf rşit, corpul uman şi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. n acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore n condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, nregistrate n ţara noastră n 1977 şi n mod similar n ntreaga lume.



ntrebare: Ce pot să fac pentru fi sigur că locuinţa nu se prăbuşeşte după seism ?

Răspuns: Trebuie să aplicaţi măsurile de verificare a stării locuinţei:

Verificaţi mai nt i afară şi apoi cu precauţii şi n interior starea locuinţei, a clădirii pentru a vedea avariile. Dacă este noapte şi nu se pot vedea prea multe, lăsaţi pe adoua zi, dar pentru liniştea familiei asiguraţi-vă un loc de adăpost sigur.

Pe lumină, după primele observaţii proprii, este bine să vă adresaţi unui specialist-expert autorizat n construcţii pe care l cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o nţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii ( n cazul instituţiilor sau firmelor).

Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismice la analiza stării construcţiilor şi la celelalte activităţi ntreprinse de organele n drept.

Dacă starea structurii prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit ncă, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi aveţi n vedere continuarea ulterioară a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidărilor, cu concursul asociaţiei de proprietari sau locatari.

n cazul n care clădirea n care locuiţi este ntr-o stare de avariere a structurii evaluată de de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile legale şi să vă adaptaţi la condiţiile de sinistrat. n acest sens organele administraţiei publice locale vor lua măsurile de relocare.

Dacă sunteţi asigurat, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru nregistrarea n termen legal a daunelor complete produse de cutremur, n vederea despăgubirilor prin sistemul de asigurări.



ntrebare: Dacă am trecut cu bine de primele ore şi zile, cum pot beneficia de o expertiză tehnică post-seismică oficială, de specialitate privind starea clădirii ?

Răspuns: Trebuie să aplicaţi măsurile de revenire la normal prin inspecţie de urgenţă, respectiv expertize, reparaţii, consolidări, dacă este cazul.

După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale mpreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.

Autorităţile publice locale vor ntocmi pe baza investigaţiilor de urgenţă marcarea clădirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a căror semnificaţie este legal obligatorie :

- clădire fără restricţii (culoare verde) ;

- clădire cu acces limitat (culoare galbenă) acces limitat;

- zonă nesigură (culoare albastră) acces interzis;

- clădire nesigură (culoare roşie) intarea interzisă,

Ulterior se efectuează expertizele tehnice şi se ntocmesc listele de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit.

n acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la ndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, după care vor comanda elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile avariate de cutremur. Pe baza proiectelor de intervenţie/consolidare vor comanda şi executa prin unităţile de construcţii lucrările de consolidare.




Ce este bine să faceţi după producerea unui cutremur



Nu vă grăbiţi să plecaţi! Trebuie să aplicaţi regulile de comportament după un cutremur puternic şi anume:

1.

ngrijiţi-vă cu prioritate de siguranţa clienţilor şi a celorlalte persoane prezente ! Aplicaţi procedurile indicate anticipat de conducerea unităţii.
2.

n hipermarketuri, mall-uri şi en-grosuri, in cazul n care există un sistem public de anunţare-alarmare prin difuzoare şi/sau sirene pentru incendii sau alte situaţii de urgenţă, se va instrui personalul asupra răspunsului adecvat şi protecţiei clienţilor.
3.

Nu părăsiţi imediat spaţiul, clădirea n care v-a surprins seismul. Acordaţi mai nt i primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate n panică sau speriate, n special femeile, copiii, bătr nii.
4.

Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt n pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze) p nă la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
5.

Nu utilizaţi telefonul dec t pentru apeluri la compartimentele de intervenţie din unitate, salvare, pompieri sau organismul cu nsărcinări oficiale n privinţa intervenţiei post-dezastru, n cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
6.

Dacă este posibil, nchideţi sursele de foc din ncăpere c t puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
7.

Verificaţi vizual starea construcţiei n interiorul ncăperii n care vă aflaţi.
8.

Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire utiliz nd o cască de protecţie sau n lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector ;
9.

Dacă la ieşire nt lniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utiliz nd un scaun, etc.
10.

Dacă se constată ca n ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea este dificilă şi nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie, etc.), calmaţi persoanele şi adresaţi-vă la o firmă specializată, la pompieri sau Protecţia Civilă, intervenind numai cu specialişti şi unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea n gol a cuiva.
11.

Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, ce trebuie ntreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.
12.

Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
13.

Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor n drept.
14.

Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (aşa numitele replici), fără a intra n panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti !
15.

La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătr nilor, femeilor şi ascultaţi ntocmai recomandările salvatorilor.
16.

Managerii, directorii, personalul auxiliar şi tehnico-administrativ disponibil vor aplica măsurile de verificare vizuală imediată a stării clădirii pentru a nu pune n pericol utilizatorii năuntru sau l ngă aceasta :

bullet
verificaţi mai nt i afară şi apoi cu precauţii şi n interior starea spaţiilor şi a clădirii pentru a vedea avariile;
bullet
verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal. n caz de constatare de avarii, nchideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea de specialitate pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
bullet
pe lumină, este necesar să vă adresaţi autorităţilor şi unui specialist-expert autorizat n construcţii cu care unitatea are o ntelegere sau un contract pentru astfel de situaţii;
bullet
daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismice la analiza stării construcţiilor şi la celelalte activităţi ntreprinse de organele n drept.
bullet
dacă starea structurii prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit ncă, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi aveţi n vedere continuarea ulterioară a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidărilor;
bullet
n cazul n care clădirea este ntr-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile legale. n acest sens conducerea unităţii şi organele administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare.

17. Dacă un anumit element al clădirii v-a blocat ieşirea dintr-o ncăpere:

bullet

luptaţi-vă pentru rezolvarea problemei, pentru supravieţuire ! Protecţia Civilă va concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.
bullet

n primul r nd trebuie să fiţi calmi, să i liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are cunoştinţe tehnice şi posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare;
bullet

experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii p nă la intervenţia echipelor de salvare, chiar n cazul unei situaţii extreme n care, de exemplu aţi fi surprins sub nişte dăr mături, mobilier răsturnat sau ntr-o cameră, incintă (ascensor etc.) blocată, prin nţepenirea uşilor sau din alte cauze ;
bullet

deblocarea căii de acces se poate ncerca numai dacă prin aceasta nu se nrăutăţeşte situaţia (de exemplu prin mişcarea dăr măturilor sau a mobilierului). O variantă clasică de comunicare cu cei din afară este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare n conducte nvecinate sau n pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi prim-ajutor necesar.
bullet

nu vă preocupaţi de durata timpului scurs p nă la salvare, deoarece n astfel de condiţii, deşi timpul pare nesf rşit, corpul uman şi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. n acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore n condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, nregistrate n ţara noastră n 1977 şi n mod similar n ntreaga lume.

18. Dacă există n unitate grupuri de copii n tabără sau cantonament, facilitaţi comunicarea cu familiile lor prin telefon, telegramă, fax, imediat după restabilirea liniilor şi depăşirea perioadei de urgenţă, evacu ndu-i la nevoie mpreună cu profesorii lor.

19. Dacă există n unitate turişti străini, furnizaţi-le informaţii corecte despre specificul seismic al ţării noastre şi zonei, acţion nd cu calm pentru a evita o reacţie exagerată sau expunerea acestora la pericole nejustificate prin evacuarea grăbită, plecare n zone nesigure, etc.




Dacă am trecut cu bine de cutremur, putem fi liniştiţi ? Ce urmări pot să apară ?
Ce simţim după seisme ? Ne putem aştepta la stări depresive şi alte tulburări ?

ntrebare: Dacă am trecut cu bine de cutremur, putem fi liniştiţi ? Ce urmări pot să apară ?

Răspuns: Nu vă alarmaţi ! Experienţa trăirii unui seism are urmări bune privind modul n care vă veţi comporta la alt şoc, după cum poate avea şi unele consecinţe după aceea, ca şi la alte evenimente din viaţa dvs.

Potrivit studiilor sociologice privind reacţia populaţiei la cutremur au rezultat o serie de concluzii utile pentru acţiunile de educaţie antiseismică a populaţiei:

bullet

tendinţa de răm nere n clădire a populaţiei a devenit staţionară n 1990 faţă de 1986 şi era n creştere considerabilă faţă de 1977 şi 1940, evidenţiindu-se efectul experienţei c ştigate direct sau indirect la seismele precedente;
bullet

datorită faptului că n Rom nia cutremurele de păm nt intermediare puternice se manifestă la intervale mari, n prezent cca. 50 % din populaţia expusă nu a trăit n perioada de manifestare directă a unor asemenea evenimente, deci nu are o experienţă recentă de protecţie şi comportare;
bullet

n zonele expuse cutremurelor superficiale şi crustale, perioadele efective de revenire conduc la procente de populaţie fără experienţă proprie apropiate de 100%.

Atunci c nd numai o parte din populaţie are cunoştinţe eficiente privind comportarea raţională la seisme, deşi majoritatea populaţiei are reacţii pozitive, se poate manifesta sub influenţa celor cuprinşi de panică sau teamă, ceea ce indică necesitatea continuării educaţiei antiseismice pentru a reduce acest efect negativ. Experienţa unui seism poate fi n acest fel utilă.



ntrebare: Ce simţim după seisme ? Ne putem aştepta la stări depresive şi alte tulburări ?

Răspuns: Uneori, da ! Depinde de particularităţile fiecărei persoane !

Deşi s-a manifestat şi după 1977, sindromul de stres post-traumatic (PTSD - sindromul de dezastru ), a fost mai puţin studiat la noi. Acest sindrom survine ntre cateva saptăm ni şi c teva luni după expunerea la factorul stresant, şi este nsoţită de reconstituirea şi retrăirea evenimentelor traumatice grave, sentimente de disperare şi dezvinovăţire, impresia şi convingerea obsesivă că evenimentul catastrofal se va produce din nou, ceea ce produce sentimentul intens de cădere psihică.

După seismele de Vrancea din august 1986, urmate de cele din toamna lui 1986 din Bulgaria, sunt cunoscute reacţiile de panică ale unor locuitori ai Capitalei, care şi-au părăsit locuinţele un anumit timp.

Ca urmare a cutremurelor repetate din Banat din 1991-1993 n zona Banloc-Voiteg, Dr. C. Lupu din Timişoara (1997) a analizat tulburările psihice la copii şi adolescenţi din 12 localităţi cu cca. 13.000 locuitori, din care cca. 4.000 copii de 0-16 ani. S-a constatat că cca. 60% din populaţia infanto-juvenilă s-a ncadrat n criteriile sindromului post-traumatic de dezastru , n cazurile investigate, PTSD s-a dezvoltat concomitent cu comorbiditatea psihiatrică depresivă, somatoformă, comportamentală şi disociativă, tulburări de somn, consum de medicamente sau chiar modificări durabile de personalitate. Studiile de evoluţie au acoperit 6 ani, confirm nd unele modificări durabile.

Deşi toţi cei care trec prin astfel de evenimente sunt afectaţi mai mult sau mai puţin, cazurile deosebite trebuie identificate şi se va apela la medicii de specialitate. Copiii trebuie trataţi cu mare grijă.

Cunosc nd că aceste trăiri sunt oarecum normale, membrii familiei, vecinii, prietenii, colegii de serviciu pot şi trebuie să se ajute reciproc n revenirea la normal. Discuţiile, dacă nu vor accentua aspecte dureroase sau viziuni catastrofice, pot detensiona treptat persoanele afectate.






Cunoştinţe de psihologie şi sociologia maselor aplicabile la reacţia grupurilor de persoane n caz de cutremur




Cutremurele de păm nt se declanşează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă n timp (de cca. 20 - 90 secunde, n funcţie de tipul şi mărimea cutremurului, tipul clădirii şi amplasamentului, amplificările posibile, etc.).

Seismele puternice de ad ncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea ntr-un spaţiu n care mobilerul se mişcă, se aud zgomote ciudate si uneori se ntrerupe iluminatul.

ntr-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată ( nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !! ), va fi normal să apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

n mod obişnuit, după senzaţia de spaimă şi surpriză, oamenii au un comportament pasiv, simţindu-se blocaţi emoţional, persoanele cu experienţă au o atitudine activă, protej ndu-se.

Vibraţiile care afectează anumite organe interne c t şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, n mod aproape natural, reacţia de teamă, senzaţii de temperatură, greaţă etc.

Din punct de vedere al reacţiei individuale, la intensităţi seismice importante (de ex. gradul VII pe scara MSK) este posibil un comportament confuz n 30% din cazuri, ajung nd chiar la comportarea inconştientă la intensităţi mai mari (de ex. peste gradul IX MSK); cu toate acestea anumite tendinţe de protecţie instinctivă se păstrează.

Hotăr rea persoanelor de a părăsi n timpul cutremurului clădirea şi eventuala panică este influenţată at t de efectele directe (oscilaţii) c t şi de impresiile subiective şi senzaţiile fiziologice.

Persoanele trebuie să se aştepte la anumite mişcări ale elementelor menţionate şi să le facă faţă, reacţion nd raţional, cu calm, protej ndu-şi viaţa şi activitatea, individual sau n grup.

Managerii, patronul şi salariaţii trebuie să cunoască anticipat ce este recomandabil să se facă şi ce anume este bine, analiz nd hazardurile (pericolele) din interiorul şi din exteriorul clădirilor proprii precum şi mediul natural sau construit nvecinat.

Pentru a combate panica, un număr de persoane special desemnate vor fi instruite şi vor prelua aceste informaţii de bază precum şi altele mai detaliate cu privire la specificul concret al clădirii, echipamentelor şi produselor instituţiei, societăţii comerciale, particularităţile zonei/cartierului.

Prezenţa ntr-o colectivitate n cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influenţare n lanţ (panică), fie prin subordonarea colectivităţii unor lideri de moment.

n funcţie de natura ndemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta cel puţin n prima fază de urgenţă n mod variabil, de la haotic p nă la solidar şi eficient.

n instituţii sau societăţi comerciale, liderii trebuie să fie n mod natural managerii, directorii, şefii de servicii şi ture, cu un sprijin direct al personalul tehnico-administrativ sau auxiliar, după caz, n cadrul unei ierarhii bine cunoscute pentru evitarea haosului.

n caz de seism, aceste persoane vor acţiona ca lideri coordon nd reacţia colectivă, ajut nd pe cei cu probleme n cunoştinţă de cauză, potrivit unui plan cunoscut de toţi şi repetat periodic.

n clădirile cu aglomerări mari de persoane, aceste atribuţii trebuie atent corelate cu măsurile altor firme şi cu reglementările generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

Reacţia şi comportarea de grup depinde de unele efecte n lanţ, cum ar fi panica produsă de unele persoane prea emotive fără experienţă, grupul poate intra sub autoritatea unui lider de moment care l va orienta bine sau greşit.

n funcţie de experienţa şi ndemnurile liderului, grupul se poate comporta n faza critică a oscilaţiilor seismice de la haotic p nă la solidar şi eficient. După un interval de timp, prin contactul ntre persoane sau grupuri şi pot face efectul negativ şi unele zvonuri.



asadar sper ca ati retinut ceva din ce am scris eu aici , si sper sa va descurcati atunci cand va fi nevoie sa aplicati ce ati citit aici. Nu pot sa va urez sa nu vi se intample , pt ca statistic , fiecare om asista cel putin o data pe parcusul vietii lui la un cutremur destul de puternic . daca vreti sa aflati mai multe puteti sa intrati AICI SA AFLATI MAI MULTE aceasta este si sursa de unde am spicuit ce am pus mai sus. Site ul dupa parerea mea nu este prea bine organizat , dar e de inteles deoarece este facut de niste oameni care se ocupa cu cutremurele .....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu