– De ce o iubești? Și așa nu veți fi niciodată împreună 

– Tu de ce respiri? Oricum o să mori

 

Dacă cineva îți va spune că iubești în zadar un om, să nu îl asculți. Dacă cineva îți va spune că trebuie să iubești doar dacă dragostea se împarte la doi, să nu îl asculți. Dacă cineva drag va pleca de lângă tine după o lună, un an sau o viață, să știi că așa a fost să fie. Dar nici pe el să nu îl asculți, când îți va spune să-l uiți. Pentru că îl vei iubi la fel de mult, nu-i așa? Dacă vei iubi o viață și vei avea omul drag alături doar pentru o zi, să iubești în ziua aia cât pentru o viață, ca să îți amintești apoi un miros de parfum, de fericire. Dar să nu încetezi să iubești. Cum știi tu. Cum poți tu.
Pentru că doar iubind vei da la o parte timpul și orice prejudecăți. Vei fi un om diferit. Îți vor lumina ochii și dorințele vor deveni plăceri ascunse. Vei putea să oferi, deschis și fără a cere ceva în schimb. Da, când ceri nu iubești și când iubești nu ceri. Te vei trezi cu un scop, departe de cel personal: vei dori din toată inima să faci pe omul drag fericit. Nu contează cum, fie și oferind un zâmbet. Vei ști în schimb că al tău e sincer. Vei susține, din umbră sau aproape. Vei trăi emoțiile celuilalt, tristețea și bucuria lui. Ce poate fi mai sacru decât să simți ce simte un alt om, să te regăsești și să respiri același dor? Vei fi alături, vei împărtăși un gând și o dorință. Dacă îți va răspunde, va fi frumos. Dacă nu, vei ști că oricum să iubești e frumos.

Nu iubești din reciprocitate sau din obligație. Din indiferență sau din stări de spirit. Iubești pentru că așa îți dictează inima. Pentru că te regăsești în frumusețea, gesturile și cuvintele unui om. Pentru că ai vrea să îl vezi și să îl faci fericit o viață. Starea asta merită toată singurătatea și toată nefericirea din lume. Cei care cred că e absurd, probabil niciodată nu au iubit sincer. Nu au trăit momente de dăruire, de atașament, de regăsire. Da, este frumos să iubești responsabil, dar parcă dragostea e mult mai frumoasă cu o doză de nebunie. Cu o stare de inconștiență în fapte. Cu lipsa de control și în același timp cu senzația că toată lumea e în mâinile tale. Așa că dacă cineva îți va spune că iubești în zadar un om, să nu îl asculți.
Dacă te va întreba: de ce o iubești? Și așa nu veți fi niciodată împreună…să îi răspunzi simplu: tu de ce respiri? Oricum o să mori. 


 mi-a placut textul , si l-am copiat , pentru "my future reference" . (adica un fel de "notita" ) :)

si sursa: http://devorbacutine.eu/de-ce-o-iubesti-si-asa-nu-veti-fi-niciodata-impreuna-tu-de-ce-respiri-oricum-o-sa-mori/