cine te vrea, te cauta

Stiu ca nu sunt eu buricul facebook-ului, probabil ca multi dintre voi nici nu mi-ati observat (sau simtit) lipsa, dar am vazut o chestie (de fapt mai multe)(dar celelalte obs. fac parte dintr-o 'cercetare' personala ;) ) bah! deci zici ca m-am deconectat de la 'viata'... tone garle de notificari (mesaje), si abia acum am apucat sa le "vad pe toate". bineinteles, ca tot atatea tone de notificari, nu le-am vazut, pt ca nu mi s-au parut 'relevante' :D Daca incercati 'experimentul' macar 3-4 zile, o sa aveti impresia ca sunteti in anii '95, epoca #mirc :))) nu vreti sa stiti, ce 'mustrari' mi-am luat, ca "bah ai disparut...in ceata" ca nu's ce, ca nu puteam sa "dau de tine"...(toate intr-o nota "dojenitoare") Pa bune?! dar cand aveam doar telefon fix? si plecam la posta din sat sa punem o scrisoare pt "acasa", cum era? 

filozofie la ceas de seara

nu cred ca ai ce sa inveti din aceasta postare. este mai mult decat un pamflet, si teoretic , s-ar produce intr-un mediu ideal , fara frecare , intr-o lume paralela ..meanwhile ... in perfect world.

asadar , daca vrei sa citesti, esti invitata(ul) meu. problema este dupa cum am zis, ca nu ai ce sa inveti , pt ca mai jos sunt pur si simplu niste pareri , sau presupuneri de ale mele. deci nu au nici un fundament stiintific sau nestiintific. si oricum tu ai parerea ta , si nu o sa ti-o schimb eu acum in cateva randuri.
considera ca stam amandoi in cea mai imbacsita cu fum de tigara,  bodega de mahala (cartier marginas) si "discutam" filozofie la un pahar din cea mai proasta tarie .