Nu am mai scris de mult timp... nu am avut despre ce sa scriu, adica ar fi multe chestii interesante , sau nu neaparat interesante, despre care as scrie... dar am zis sa mai "cern" un pic din tonele de nimicuri despre care as putea scrie... nu are sens sa ocup spatiul de pe interenet cu nimicuri...
iata ca azi am o chestie despre care pot scrie , si este o chestie care mi-a placut. si imi place.
voi scrie despre Radio. despre fenomenul radio, despre aproape tot ce inseamna radio. si transmisii radio.
si da despre pasiuni.... pasiuni feminine sau pasiuni tehnice... se aseamana un pic :) ha. deloc.
dar dupa cum este si subtitlul blogului, ganduri incalcite, in muzica veche , exact asta si vreau. sa incalcesc ideile intre ele cat mai mult. vb unui prieten: dupa ce ca viata este complicata ,o mai complicam si noi si mai mult...
pun mai jos o inregistrare a unei benzi de magnetofon, veche, ca sa ai asa un fundal muzical potrivit scrierii mele.
Video streaming by Ustream
are cumva formele unei femei acest radio.... dubios. se numeste Liuks , adica in traducere romaneasca Lux ,si este fabricat bine inteles de rusi.
acuma stau si ma gandesc, si gandesc cu voce tare pe tastatura:
unde a ajuns fenomenul radio? si vorbind la modul general, de la radio pe internet, pana la radio pe satelit si radio in unde medii sau lungi terestru. si da sa nu uitam si de radioamatori, pt ca si radioamatorii au contribuit mult la dezvoltarea radioului. pt cei care confunda termenii sau nu conosc termenul de radioamator , o sa pun un link din dex: (radioamatorul nu este un tip care isi face post de radio pirat si pune manele...nu ala nu e radioamator...ala e un manelist)
http://dexonline.ro/definitie/radioamator
bun acum ca de abia intram in dezbaterea mea singuratica despre radio , zic sa incepem cu radio-ul comercial.
dupa parerea mea, si tot ce voi scrie in continuare sunt doar pareri ale mele, nu le luati ca definitii, radioul terestru sau cel de ascultat in masina sau acasa, este un radio comercial. adica , muzichie, un pic de informatie si iar muzichie, si aici cel mai bine se incadreaza radiourile din banda FM ,care sunt de cele mai multe ori locale, adica gen bat sau au acoperire cat un oras.
o sa dezvolt mai incolo si ideea despre radioul ca unealta de dezinformare pe timp de razboi sau de manipulare a maselor, o sa vedeti cat de interesant s-a aplicat aceasta metoda in timpul razboiului , si ce putere a avut radioul, care, dupa mine eu cred ca inca mai are o putere foarte mare...
deci radioul comercial l-am stabilit. cred eu ca mai este un tip de post de radio , si anume cel de informatie pura. cum este BBC , radio china international , din unde scurte, si multe alte radiouri din unde scurte , care transmit in general informatii despre tara lor , pt cetatenii plecati din tara , sau nu stiu pt ce , dar in unde scurte sunt o gramada de posturi de radio care emit tot felul de chestii , inclin eu sa cred ca pt a isi reprezenta fiecare tara cum poate mai bine in afara granitelor. este un post de radio arab cred, pe us care transmite dimineata , acea slujba a lor in limba musulmana. este foarte interesant de ascultat. poate o data o sa fac o retransmisie pe radio fara filtru sa ascultati si voi. bine inteles ca se aude cu fading , cine a ascultat pe vremea lui Ceausescu , Vocea Americii sau Europa Libera , stie la ce ma refer.
da pt a asculta aceste radiouri din unde scurte iti trebuie niste antene de tip dipol , adica 2 sarme una la dreapta una la stanga cum ar veni ipotetic sus pe bloc sarmele intinse cu un cablu care vine in jos la radio.
am pierdut ideea pt ca am avut un montaj video de facut , si nu mai stiu unde am ramas.
zilele trecute am fost la un radioamator in vizita yo3fyi Mircea. am fotografiat toata colectia lui de radio-uri, si are destule . pe lampi. vechi dar functionale. le repara le restaureaza si le pune intr-un raft sa incante ochiul.
aici este colecti integrala
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.522541591118421.1073741826.108103332562251&type=3
o pasiune foarte frumoasa. mai ales cand il pornesti si astepti cateva secunde pana se incalzesc lampile si incepe sa se auda. se aude intr-un fel anume un radio pe lampi. cine nu a ascultat vreo data nu are cum sa stie.
in fine... si eu acum mult timp am avut post de radio pirat in fm, dar nu puneam manele. de fapt cred ca nici nu existau manelele pe vremea cand am avut eu post de radio pirat...
asa am ajuns radioamator cu licenta. am intalnit fara sa vreau persoane pasionate de electronica si de fenomenul de propagare a undelor radio. este interesant sa pornesti statia de emisie , care acuma este industriala , facuta in fabrica , dar mai demult era construita de la zero de fiecare radioamator, si sa realizezi legaturi radio in diverse tari. si asta numai cu o sarma pe bloc.
materialul de mai jos a fost realizat de tvr la sugestia mea. si bine inteles documentat de mine.
si am mai facut vreo cateva, cum aveam ocazia , cum spuneam de radioamatori la televizor :)))
stiu suntem un pic dubiosi in epoca asta a internetului... tocmai de aia ne strangem cateodata undeva unde sa nu ne vada nimeni cu dubiosenile noastre de antene si statii...
si bine inteles am facut un reportaj si cu fenomenul de radio pirat care acum a migrat pe internet...
dar sa vedeti cum a fost in razboi cu radioul, si bine inteles aici ma refer la radioul comercial sau cel de informare, care a fost folosit pt dezinformare si manipulare... o sa pun cu copy paste ca tot e la moda dintr-un alt blog cateva fragmente. postarea originala este aici
http://www.alecuracoviceanu.ro/?p=613
este mai lung un pic textul , dar merita citit.
Nu cred că există poveste de melodie mai frumoasă decât cea a cântecului
Lili Marleen și am să vă plictisesc cu ea doar pentru că în colecția
mea de povești este un exponat drag. Gândită ca poem de dragoste, ajunge
cântec de război, apoi simbol al păcii și înțelegerii, sfârșind ca
patrimoniu cultural universal. Povestea începe cu un profesoraș neamț,
Hans Leip, care a fost înrolat în Armata Imperială, în timpul Primului
Război Mondial. Deși cuvintele lui aveau peste ani să inspire sute de
mii de eroi pe câmpul de luptă, Leip nu a ajuns niciodată pe front. A
suferit un accident imediat după încorporare – a alunecat și a căzut –
și a stat prin spitale până în 1915, când a fost lăsat la vatră. În
infirmerii, visând la colegii ce se acopereau de glorie pe front, Leip
scrie poezii, inspirat de poveștile altora. Una dintre ele, ”Fata de sub
felinar”, descrie iubirea imposibilă dintre un soldat aflat în gardă și
o tânără ce îl aștepta sub felinar când ieșea din serviciu. El este
apoi trimis pe front, iar icoana imaginii ei, scăldată în lumină, îl
bântuie ca o amintire a clipelor fericite ce nu vor reveni niciodată.
Până în 1937, poemul zace prin sertare, dar, când împlinește 45 de ani,
Leip vrea să lase ceva în urma sa și publică un volum. Nimănui nu pasă
de încercările literare ale profesorului până în 1938 când, la un ceai
artistic, un producător îl roagă pe compozitorul Norbert Schultze
(necunoscut și el la acea dată) să îi scrie o melodie pentru o reclamă
la o pastă de dinți. Ca să aibă inspirație îi oferă volumul
profesorului. În loc de o reclamă, Schultze scrie un cântec de dragoste.
Așa se naște ”Fata de sub felinar”. Nimeni nu vrea să îl înregistreze.
Schultze îl oferă ministerului nazist al Propagandei, dar Joseph
Goebbels nu îl vede ca marș, susținând că e… depresiv. Pentru corul
diviziilor de Panzergrenadier sunt preferate astăzi uitatele Erika și
Rosemarie.
La insistențele servitorului său, îl înregistrează o cântăreață de
cabaret, Lale Andersen. Înregistrarea e făcută în ritm apropiat
marșurilor, în speranța că Goebbels va reveni la sentimente mai bune. E
difuzat prima oară în seara de 9 noiembrie 1938, cunoscută ca Noaptea de
Cristal, groaznic pogrom din istoria celui de-al Doilea Război Mondial.
Cântecul nu are nici un succes. Până în 1939, producătorul va reuși să
vândă doar 700 de copii. Una dintre ele ajunge la doi prieteni ce aveau
să fie încorporați, unul în trupele de ocupație din Belgrad, celălalt în
Afrika Corps, comandată de controversatul Erwin Rommel. O altă copie
ajunge la un sârb ce o abandonează după bombardamente unui vânzător de
vechituri.
În Serbia ocupată, naziștii au instalat un post de radio de mare
putere, Radioul Soldaților din Belgrad, ale cărui transmisiuni erau
recepționate atât de Afrika Corps, cât și de militarii din Est.
Propaganda acoperea și pozițiile militarilor englezi din Armata a 8-a.
Postul începe să emită în primăvara lui 1941. Goebbels acceptă să fie
difuzată muzică în fiecare seară, de la ora 21.45 la 22.00, când se
întrerupea emisia. Pentru asta un locotenent golește de plăci de
gramofon un magazin second-hand. Așa ajunge în studiou copia plăcii cu
Lale Andersen. DJ erau militarii de gardă, într-o seară de serviciu era
unul dintre cei doi tineri ce ascultaseră cântecul în civilie. O pune în
emisie, dedicând-o prietenului din Afrika. O ascultă și Rommel care
ordonă ca melodia să fie pusă în fiecare seară, de la exact ora 21.54.
Ea ținea 3,10 minute, după care programul se încheia cu imnul german,
Das Lied der Deutschen, care avea, în versiunea Wermacht, exact 2,42
minute, cuprinzând atunci și versul Deutschland ubber alles.
Eternul rival al lui Rommel, Goebbels, interzice din nou melodia de
dragoste și încep să curgă scrisorile de protest care, culmea, veneau și
de la militarii englezi care iubeau deja piesa. Se pare că armele
tăceau cele 3 minute și 10 secunde, cât Lili Marleen (titlul original se
pierduse deja) răsuna în difuzoarele radioului belgrădean. Până în
1944, la sinuciderea ”ordonată” a lui Rommel, melodia e motiv de
dispută. Dar deja era un succes, americanii finanțând, în 1944, o
versiune în germană și una în engleză cu Marlene Dietrich, difuzate
rapid pentru trupe pe radiourile englezești și interpretate live pentru
trupele americane de frumoasa transfugă germană. Varianta Dietrich făcea
parte din proiectul strategic ”Musac”, menit să scadă moralul trupelor
naziste. Ca material de propagandă a fost înregistrată și de francezii
Guvernului de la Vichy sau de fasciștii lui Mussolini, dar succesul
celor două variante în limba germană nu a fost atins.
Inutil să vă mai spun că Hans Liep avea să ajungă celebru, ca și
Norbert Schultze sau Lale Andersen, Lili Marleen devenind primul cântec
german vândut în peste un milion de copii. Până și bătrânul post de
radio a fost salvat datorită acestei melodii, Josip Broz Tito construind
pe scheletul lui Radio/Televiziunea națională iugoslavă.
E aproape păcat că Lili nu a sărutat niciodată un militar chemat de
patrie să moară prin țări străine… Dar acum, când propaganda ambelor
tabere e istorie, rămâne una dintre cele mai frumoase fantezii ale
lumii.
asadar sentimentele pot fi manipulate de radio :)
deci: am iubit o fata toata viata...............
----------------------------------------------------
----------------------------------------------------
dar mi-as fi dorit ca si ea sa stie ca o iubesc :)))))
cam atat am vrut sa scriu acum... o sa mai revin asupra acestui subiect , radio-ul ,pt ca am impresia ca este inepuizabil.... a da si sa nu uitam ca de radare va feriti tot cu statiile de citizen band , denumite de CB , prin care soferii se anunta acum despre radarele sau problemele de pe sosea.... demult prin 93-95 la noi nu se stia de CB , si acolo erau tot radioamatori , printre care si eu. si fiind o banda libera , fiecare isi lua ce indicativ vroia, eu de exemplu aveam "omul negru 12B" dar in benzile alocate special radioamatorilor ,indicativele sunt atribuite de ANCOM in urma unui examen . aici e link-ul de la autoritatea care reglementeaza aceasta chestie...daca vreti puteti sa va inscrieti la examen si deveniti si voi radioamatori. nu e greu deloc . sunt si clase de autorizare pt cei care nu stiu radiotehnica.
ANCOM serviciul de radioamator
si da tot prin unde radio merg si telefoanele mobile, fara de care sunteti cam morti...
si inca o chestie: noi radioamatorii suntem peste tot , acolo unde nici nu va asteptati. :P