zilele trecute am mai gasit inca o gramajoara de radio sonde. nu o sa le mai scriu seriile pt ca dureaza prea mult sa vad care si cum unde a fost gasita.
Importante sunt povestile din spatele lor.
O sa pun tot textul aici la inceput, si va prindeti voi din poze despre ce a fost vorba. (edit: am zis ca le pun aafffleagghh, dar pana la urma, le-am pus in ordine)
Cateva din radio sonde au fost relativ usor de gasit, dar la altele a fost ceva efort. La una din radio sonde, noi o cautam prin grau, si ea avea firul atarnat spre un copac, in care era prins mosorul. Eu am vazut de la distanta mosorul in copac, dar nu il vazusem foarte bine, doar il intuiam ca el ar fi. Cand s-a apropiat sotia de ceea ce credeam eu ca vazusem, noi coordonandu-ne prin statii, a gasit si radio sonda in grau cu firul plecand intr-o directie usor ridicata spre copaci, toata lungimea firului de 55 de metri, fiind desfasurata.
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
Asta a fost una usoara. Dar intr-o seara fiind la munca, am vazut ca am o radio sonda relativ aproape. Si am plecat pe la 4 noaptea dupa ea. La 4 noaptea. In padure telefon...in Bucuresti mai zici.. :) Am ajuns in camp unde estimam eu sa fie, si ce sa vezi? Surpriza! drumul forestier era arat. Adica practic nu prea aveam cum sa intru cu masina. (puteam sa fortez, dar nu avea rost) M-am uitat pe harta, si am vazut ca ar mai fi o varianta tot pe camp, dar mai pe ocolite. Am intrat pe camp, si am pornit luminile auxiliare de ozn de la masina. S-a facut ziua, si am inceput sa ma indrept printre iepurii care fugeau catre locatia sondei. Am gasit-o repede, chiar fiind noapte. Cu luminile pe care le am pe masina, poti sa gasesti si un ac, noaptea pe camp. :) Poze nu am pt ca am lasat telefonul in masina. Am doar print screen-ul cu locatia.
Apoi daca tot era aproape ora 5, am plecat dupa sonda fierbinte care tocmai cazuse la cativa km. Deja se auzea cum se crapa de ziua. Pe masura ce se crapa de ziua, am ajuns si in locatia celei de-a doua sonde. Am gasit-o usor, dar m-am facut fleasca pe pantaloni si pe adidasi, pt ca era o gramada de roua. Ziceai ca merg prin apa, asa era de ud graul. Oricum, nimic nu se compara cu pitpalacii care canta dimineata in camp. Pt restul lucrurilor, exista Visa Mastercard.
Apoi in zilele ce au urmat, am mai plecat dupa 3 bucati, dar nu am gasit decat 2. Una din ele a fost foarte usor de ajuns la ea, pt ca era relativ aproape de un drum judetean. Fostul drum vechi pe care se mergea la mare demult pana sa existe autostrada soarelui.
Aventura de la urmatoarea sonda, a fost chiar spectaculoasa. Am localizat pe harta unde era radio sonda, si am luat-o pe camp spre ea. Din ce vedeam pe harta, estimasem ca nu este nici un drum mai aproape de ea. Si asa era. Sonda cazuse la marginea unei paduri salbatice, care nu avea nici un drum de acces in zona radio sondei. Padurea era langa un camp mare, cultivat cu grau. Nu se putea ajunge pe nicaieri in zona care ne interesa. Am cuplat 4 ics 4 si am luat-o aiurea prin grau pe langa padurea cea mare. Balonul era undeva pe la jumatea padurii intr-o margine, dar pe harta aparea ca era cazut in padure. Cum mergeam noi asa aiurea prin grau cu masina, trebuia sa urmarim marginea padurii care ducea intr-un fel de golf (intrand) al padurii. Dupa ce am luat curba spre golful format de padure, ce sa vezi? O mare turma de vreo 20 de caprioare statea linistite si mancau din graul proaspat. Cand ne-au vazut evident ca s-au speriat si au inceput sa fuga toate spre interiorul padurii. Am oprit motorul si am decis sa o luam pe jos spre balon, ca sa nu le speriem mai rau pe caprioare. Si din nou am inceput sa mergem prin grau plin de roua. Am ajuns in zona in care credeam ca a cazut balonul si ne uitam prin copaci, gandindu-ne pe unde sa intram in padure, care era de stejar si foarte intunecoasa. Sonda parea ca ar fi cazut in padure, la margine. Cum ne uitam noi in sus, prin copaci, eu era sa calc fix pe restul de balon spart. Noi ne uitam in dreapta sus, si trecusem pe langa balon care era in stanga noastra jos in grau. La modul ca era sa il calcam in picioare, asa era de aproape.
apoi am mai fost dupa o radio sonda, dar nu am putut sa o gasim, deoarece nu mai emitea, si era cazuta fix intr-un lan de rapita, prin care se mergea foarte greu.
.jpg)
cam asta a fost povestea.
.jpg)
o sa pun mai jos cu copy/paste, afleaggghhh de pe site-ul lui YO3RAM o postare despre radiosonde meteo, foarte cuprinzatoare si detaliata.
https://yo3ram.ro/radiosonde-si-radiosondy/
Relativ recent am “descoperit” placerea de a vâna radiosonde meteorologice. Auzisem despre ele de cativa ani dar, stiti cum e, pana nu pui mana sa vezi cu ochii tai, nu prea te atrage vreo chestie… In ultimele saptamani am mers cu Liviu YO3FYO si cu Dragos YO3IVA pe campurile din jurul Bucurestilor pentru a recupera cateva radiosonde. Una dintre ele a fost gasita de fetița lui Dragos, Andreea, de numai doi anisori. Noi am trecut pe langa ea pur si simplu… Cu alte ocazii am gasit si noi altele. La data cand scriu articolul am fost sa mai recuperam una, de langa localitatea Nuci pe drumul dintre Fundeni – Plataresti – Budesti. Cand am venit acasa m-am uitat pe radiosondy.info si am urmarit chiar in timp ce scriam articolul, cum una dintre radiosonde, lansata in jurul pranzului (11:05 UTC) a “aterizat”, dupa un zbor de aproape doua ore si jumatate, chiar in apa in partea de sud-est a Baltii Mostistea, langa localitatea Frasinet. Asa de rau imi pare ca am ratat-o, era si aproape si putea sa cada pe uscat… avand un traseu foarte intortochiat, probabil din cauza curentilor de aer de dinaintea furtunii, deoarece se adunasera nori de ploaie. Atinsese 34.888 m altitudine si o viteza maxima de 96 km/h pe trendul descendent, probabil dupa ce se sparsese balonul si o ducea vantul puternic… Of…
Dar ce sunt ele, radiosondele? Sunt niste cipuri programabile fabricate de STMicroelectronics (la radioasondele Vaisala) care primesc date de la mai multi senzori, pe care le impacheteaza si le transmit radio pe frecventa de 403,921 sau 403,920 Mhz (in Romania, Bucuresti). Tot ansamblul este fabricat de firma Vaisala care are in productie mai multe tipuri de radiosonde, ce difera prin complexitatea si varietatea senzorilor, a antenei si a puterii de emisie.
Tipul de radiosonde gasite impreuna cu Dragos si Liviu este RS41-SG. Acesta este cel mai raspandit tip, folosit de cei de la INMH. Mai exista cateva modele, unele fabricate tot de Vaisala, pe care inca nu le-am gasit. Exista un model care se numeste RS92, pe care mi-as dori sa-l gasesc deoarece are antena cu polarizare circulara. Evident, aceste sonde sunt transportate kilometri intregi la divese altitudini (chiar si peste 30000m) de catre baloane din cauciuc asemanator cu cel folosit la fabricarea manusilor chirurgicale, poate putin mai gros, fabricat in Japonia de firma Totex.
Baloanele au dimensiuni destul de mari, 2-4 metri si se sparg in atmosfera, datorita conditiilor extreme de temeperatura si presiune (scazuta) la acele inaltimi. Apoi, radiosonda cade intr-un loc ce se poate urmari pe aprs.fi, impreuna cu tot traseul ei. De acolo poate fi recuperata de catre radioamatori, pentru ca se poate reprograma.
Radioasondele nu sunt recuperate de INMH sau de fabricanti pentru ca ar costa prea mult. De aceea, s-a dezvoltat o comunitate de radioamatori, care le vaneaza si le recupereaza ocazional, in special daca sunt undeva prin apropiere de locul unde a cazut. Altfel, nu prea merita efortul, nici macar din partea radioamatorilor.
Radiosondele emit atat datele, cat si un semnal repetitiv, pe post de baliza, atata timp cat tin bateriile si cat e functionala. Daca este afectat vreun senzor (poate de la cazatura), radiosonda nu mai emite dacat semnalul baliza, in unele cazuri, alteori nimic. Uneori bateriile nu prea mai tin si sonda nu mai emite deloc. Singura modalitate de a o gasi este sa o urmaresti pe aprs. Pe internet exista o mare varietate de materiale scrise de radioamatori despre reprogramarea radiosondelor meteorologice. Am sa las aici cateva link-uri utile pe acest subiect, dar si cateva date tehnice despre radiosonda Vaisala RS41-SG.
Radiosonda RS41-SG
– Senzori de temperatura si umiditate de mare precizie
– Date despre viteza si directia vantului, inaltime si presiune atmosferica
– Receptor GPS
– Transmiterea datelor la o distanta de maximum 350 km (standard EN 302 054)
– Conector serial pentru senzori auxiliari sau pentru programare (Rx-Tx)
– Banda de frecvente 400,15 – 406 MHz
– Putere de emisie 60 mW cu modulatie GFSK la 4800 bit/s
Link-uri utile
– Reprogramare pentru transmitere baliza morse (YO3HJV)
– aprs.fi
– Antena Yagi pentru radiosonde (403MHz)
– Utilitar pentru receptia automata a radiosondelor
– Decoder (RS41) pentru windows
– Reprogramarea (Firmware Flash) radiosondei RS41
– Modificari si reprogramari RS41-SGP
Deocamdata atat despre radiosonde. Daca sunteti radioamator va puteti face cont pe radiosondy.info si puteti urmari cele doua sonde lansate zilnic una ziua si una noaptea. Sunt si eu curios cum anume se poate reprograma o asemenea sonda sa transmita diverse alte date de la un punct fix sau din masina. Cat despre frecventele de lucru pe care le putem folosi, sunt in afara benzilor de radioamatori, insa poate s-ar putea modifica ceva la radiosonda, ca sa poata emite in banda de radioamatori de 70cm… Vom afla pe parcurs. Daca aveti date in plus, sau link-uri utile, altele decat cele de aici, va invit sa le lasati in comentarii, pentru un schimb de experienta cat mai bun. Studiu placut.
.jpg){kind=link}
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu